Llosa despre Cortazar:

Despre prietenie:
In anii 60 si mai ales in cei sapte ani pe care i-am trait la Paris, el a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai mei si totodata mi-a fost un fel de model si de mentor. Lui i-am dat sa-mi citeasca in manuscris primul roman, asteptandu-i verdictul cu emotia unui incepator. () Cred ca mult timp am scris de parca el m-ar fi supravegheat, simtindu-i ochii incurajatori sau critici, peste umarul meu. Ii admiram viata. Ritualurile, maniile si obiceiurile, simplitatea si limpezimea prozei sale si acea aparenta cotidiana, casnica, glumeata pe care o adoptau temele fantastice in povestirile si romanele sale.

Scrisul lui Cortazar:
In lumea lui Cortazar, jocul isi recapata acea vitalitate pierduta, de activitate serioasa, practicata de adultii care au nevoie de ea pentru a scapa de nesiguranta si de panica in fata unei lumi de neinteles, absurda si plina de pericole. E adevarat ca personajele lui se amuza jucandu-se, dar adesea sunt distractii periculoase care pot genera cumplite revelatii, alienarea sau moartea.

Dar vorbesc despre joc si in realitate ar trebui sa folosesc pluralul. Pentru ca in cartile lui Cortazar se joaca autorul, se joaca naratorul si se joaca cititorul, obligati fiind de afurisitele capcane care-i pandesc cand dau pagina. Si este, fara indoiala, extraordinar sa vezi cum incepi brusc, printre prestidigitatiile lui Cortazar, sa parodiezi statuile, sa culegi cuvinte din cimitir (dictionarele academice) pentru a le insufla viata cu umor ori sa sari intre cerul si infernul sotronului.

In povestirile sale, Cortazar n-a experimentat: el a gasit, a descoperit, a creat ceva nepieritor.

In lumea cortazariana realitatea banala incepe sa se fisureze, abia perceptibil, si sa cedeze unor presiuni ascunse care o dirijeaza spre miraculos fara a o precipita cu totul in el ci mentinand-o intr-un fel de stare intermediara, intr-un teritoriu tensionat si deconcertant in care realul si fantasticul se suprapun fara a se incorpora unul in celalalt. Aceasta este lumea din Funigei, din Scrisori de la mama, din Armele secrete, din Usa condamnata si din atatea alte povestiri cu o solutie ambigua, care pot fi interpretate deopotriva ca realiste sau fantastice fiindca ceea ce este extraordinar in ele tine fie de fantezia personajelor, fie de miraculos.

Pasaje din Cat de mult o iubim pe Glenda, editura ALLFA, 1998 (prefata lui Llosa)

G.G. Marquez despre Cortazar

Cortazar si Jazzul:
Ultima data am fost la Praga acum vreo douazeci de ani, insotit de Carlos Fuentes si Julio Cortazar. Calatoream cu trenul de Paris, fiindca tustrei eram solidari prin teama noastra de a urca in avion. Vorbiseram deja despre multe si de toate, in timp ce trenul nostru se implinta in noaptea separata de cele doua Germanii, cu oceanele lor de sfecla, cu fabrici imense, dar si cu pagubele de pe urma razboaielor crunte si cu exemple palpitante de amoruri nerusinate.
Cand sa ne culcam, lui Carlos Fuentes ii trecu prin gand sa-l intrebe pe Cortazar cand si din initiativa cui a fost introdus pianul in orchestra de  jaz. Intrebarea era ocazionala si nu cerea mai mult decat o data si un nume, dar raspunsul a fost mai degraba un discurs academic, care a durat pana in zorii zilei, animat de halbe de bere cu salam si cartofi reci. Cortazar, care stia sa masoare foarte bine cuvintele, ne facu o expunere istorica si estetica cu o pricepere si o simplitate incredibile, care lua sfarsit spre dimineata intr-o apologie homerica, proprie doar lui Thelonius Monk. Si nu vorbea numai cu vocea-i profunda de orga, delectandu-se in pronuntarea consoanelor, ci si cu mainile lui osoase si mari, expresive cum nu-mi amintesc sa fi vazut altele la fel. Nici Carlos Fuentes, nici eu nu vom uita vreodata minunea acelei nopti fantastice.

Despre povestiri:
�Il vazusem pentru prima data spre finele tristei toamne a anului 1956, chiar la inceputul carierei lui literare, il vazusem intr-o cafenea din Paris cu nume englez, unde Cortazar obisnuia sa poposeasca arareori pentru a scrie la o masa din colt (la fel ca Jean-Paul Sartre) intr-un caiet de scolar, cu un toc de rezervor cu cerneala adevarata, care pata degetele. Pe atunci cunoscusem Bestiarul, prima carte de povestiri semnata de Cortazar. O citisem intr-un hotel de ocazie din Baranquilla, unde dormeam pentru un peso si cincizeci de centavo impreuna cu jucatorii de pelota rau platiti si curve fericite, si chiar de la prima pagina mi-am dat seama ca acesta este un scriitor cum as fi dorit eu sa fiu si eu, candva. La Paris, cineva imi spuse ca Julio Cortazar scria in cafeneaua Old Navy de pe bulevardul Saint-Germain, unde il si asteptai mai multe saptamani la rand, pana cand il zarii intrand, aidoma unei vedenii. Era omul cel mai inalt posibil, cu o expresie a fetei de copil pervers, imbracat intr-un mantou enorm, care semana mai degraba cu un anteriu de vaduv; ochii lui imensi ca pareau a fi ai unui taurean, si atat pe pezisi ca i-ai fi confundat cu ochii diavolului, daca nu ar fi fost supusi pe deplin inimii.

Pasaje din Celalat cer Cartier, 2001- Argentinianul iubit de toata lumea (prefata scrisa de Marquez)

Concurs:

Alege o povestire de Cortazar (care ti-a placut sau nu cel mai mult) si spune-ne despre ea cateva fraze. Poate ne ajuti sa descoperim o povestire de Cortazar! Ce ne place vom premia cu un volum de Juan Carlos Onetti, Istoria cavalerului si a Fecioarei venite din Liliput cu burta la gura, un volum de proza scurta sud-americana oferit de editura Nemira.
Juan Carlos Onetti este deja un clasic, recunoscut ca unul dintre parintii literaturii sud-americane (ma refer la cea pe care o cunostem noi din traduceri, nu cea din manuale). Avem trei carti de oferit, fara coronita:).

Update 1: Despre “Scrisori de la mama“.

Mai jos gasiti comunicatul prin care se anunta actualizarea perioadei in care se pot transmite compozitiile:

Florenta, Italia -19 iunie 2009

Exprima, în propria limba, în Europa pasiunea ta pentru narativa, muzica si stiinta!

Asociatia Toscana pentru un laborator de Cultura “… e con il cielo stellato sopra di noi…” din Florenta, Italia are placerea de a anunta ca a prelungit data de scadenta a celei de a treia editii a Concursului European de Narativa, Stiinta si Muzica “…despre o viata lunga si despre dragoste…” – Premiul European al Municipiului Montecatini Terme , de la 30 mai 2009 la 30 august 2009.

Astfel, organizatorii doresc sa ofere, în special tinerilor -care pîna în luna iunie-iulie ofera atentie si timp studiilor perioada necesara elaborarii articolelor de participare. Competitia se realizeaza în co-productie cu orasul Montecatini Terme si reprezinta pentru participanti oportunitatea de a vizita pentru o saptamîna Toscana si de a-si publica articolele într-o revista italiana special creata pentru acest eveniment. Pentru prima oara, cea de a treia editie a Concursului European de Narativa, Stiinta si Muzica propune instituirea Premiului European al Municipiului Montecatini Terme.

Proiectul este o initiativa a Asociatiei „… e con il cielo stellato sopra di noi..” , din Italia si se adreseaza tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Competitia a fost conceputa pentru a promova schimbul de cultura si multilingvism la nivel european, dar si pentru a promova persoane care au talentul si abilitatile necesare scrierii unei compozitii literare, stiintifice sau muzicale. Un alt obiectiv al Concursului European de Narativa, Stiinta
si Muzica este sa atraga atentia asupra unuia dintre cele mai importante orase ale Regiunii Toscana, Montecatini Terme.

Concursul se desfasoara în perioada februarie – august 2009. Fiecare candidat va avea oportunitatea, în urma expunerii compozitiilor personale catre celor trei jurii: Narativa, Stiinta si Muzica, de a-si publica articolul într-o revista italiana, special creata pentru aceasta editie a Concursului.

Înscrierea în competitie se face trimitînd articolul la adresa postala sau de e-mail a Asociatiei info@guardandolestelle.it si achitînd un contribut de 35 euro în unul din conturile curente bancare ale Asociatiei. Concurentii cu vîrsta mai mica de 21 de ani nu sunt obligati sa plateasca niciun contribut. Toate detaliile despre concurs sunt mentionate în Regulamentul de Concurs, disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, pe siteul www.guardandolestelle.it.

Primii trei finalisti ai fiecarei sectiuni, alaturi de cîte un însotitor, vor participa la Gala de Premiere care se va desfasura pe 30 octombrie a.c la Montecatini Terme, ospitalitatea fiind oferita de organizatori.

Marele cîstigator va primi un premiu constînd într-o vacanta de o saptamîna la Montecatini Terme, alaturi de o persoana pe care acesta o va desemna. Cîstigatorii premiului al doilea si al treilea vor beneficia de cîte o opera de arta. De asemenea, compozitiile de la sectiunea Narativa si Stiinta ale primilor zece clasificati de la fiecare sectiune, vor fi publicate într-o revista special creata cu aceasta ocazie.

Prin Concursul European de Narativa, Stiinta si Muzica , dorim sa demonstram ca oamenii stiu sa traiasca si sa exprime iubirea, la orice vîrsta prin muzica si cuvinte… si încearca sa înteleaga acest sentiment extraordinar cu ajutorul stiintei. Dorim sa trezim interesul tinerilor fata de acest sentiment maret si fata de cultura,sa ajungem la o întelegere cît mai clara a acestui subiect.

Concursul este o experienta speciala atît pentru concurenti, cît si pentru cetatenii orasului Montecatini, care au ocazia de a promova traditia si cultura orasului lor. Prin acest Concurs iubirea este cîntata, vorbita sau scrisa, analizata nu doar prin filtrele inimii dar si ale mintii, creierului si demonstreaza ca poate fi traita fara frontiere, la orice vîrsta, indiferent de nationalitate, apartenenta religioasa, orientare sexuala etc.

Concursul “…despre o viata lunga si despre dragoste…” -Premiul European al Municipiului Montecatini Terme este realizat în Italia cu sprijinul Primariei din Montecatini Terme, ApT Montecatini ValdiNievole, Societatii Terme di Montecatini, Fondazione MPS, si cu Înaltul Patronaj al Presedintelui Parlamentului European si al Academiei della Crusca si cel al Ministerului Italian de Afaceri Externe. Pe lînga acestea evenimentul a obtinut si alte medalii importante.

Pentru mai multe informatii despre desfasurarea concursului în România si pentru înscrieri va rugam sa accesati site-ul www.guardandolestelle.it .

Donald Westlake, unul dintre cei mai prolifici autori americani de romane politiste, a decedat. Doua dintre cele mai cunoscute romane ale sale au stat la baza filmelor “The Hot Rock” (1972), cu Robert Redfort, si “Payback”(1999), cu Mel Gibson.

Scriitorul, în vârsta de 75 de ani, a fost victima unei crize cardiace survenite în timpul dineului de Revelion din Mexic, locul sau preferat de vacanta, conform declaratiei date de sotia sa, Abigail Westlake publicatiei New York Times.

Donald Westlake, care obisnuia sa îsi scrie la masina lucrarile, a fost un autor extrem de prolific. A publicat sub mai multe pseudonime, Richard Stark, Tucker Coe, Samuel Holt, Edwin West, Curt Clark sau Timothy J. Culver, din cauza neîncrederii publicului în capacitatea sa de a scrie atât de rapid.

Într-un interviu din 2007 a mentionat 104 de titluri, dar site-ul sau inventariaza doar 86 dintre ele. Ultima carte, “Get Real” urmeaza sa fie publicata în acest an. A scris si opt scenarii de film dintre care unul, “The Grifters” (1990) (”Escrocii”, în regia lui John Cusack) a fost nominalizat la premiile Oscar.

19 noiembrie, NEW YORK, — Annette Gordon-Reed isi sarbatoreste implinirea a 50 de ani si castiga Premiul National de Carte pentru non-fictiune cu “The Hemingses of Monticello,” un portret al familiei sale pe mai multe generatii.

Acceptand premiul, Gordon-Reed a vorbit despre “calatoria pe care au facut-o negrii din aceasta tara (SUA)” din vremea in care familia Hemings era in proprietatea lui Thomas Jefferson. Annette Gordon-Reed este prima autoare afro-americana, castigatoare a acestui premiu de cand Orlando Patterson l-a castigat in 1991 cu “Freedom”.

Peter Matthiessen a castigat premiul pentru fictiune cu cea mai putin obisnuita carte nominalizata pentru aceste premii. “Shadow Country” este versiunea de  900 pagini a trei romane pe care  Matthiessen le-a publicat in 1990, romane bazate pe povestea vietii legendarului Edgar J. Watson.

Mark Doty  a castigat pemiul pentru poezie cu “Fire to Fire“, iar  Judy Blundell a fost castigatoarea sectiunii de tineret pentru “What I Saw and How I Lied.”

Maxine Hong Kingston, autoarea “The Woman Warrior” si “China Men,” a primit medalia pentru o contributia adusa  Literelor americane. Legendarul editor al Grove Press, Barney Rosset, care a castigat la tribunal in anii ’50-’60, dreptul de a-i publica pe D.H. Lawrence si Henry Miller, a fost onorat pentru “remarcabilele servicii aduse comunitatii literare americane.”

Sursa : www.washingtonpost.com

Houghton Mifflin Harcourt, editorul unor autori ca  Philip Roth, Jonathan Safran Foer, Günter Grass si J. R. R. Tolkien, a suspendat temporar achizitia de noi manuscrise.
Josef Blumenfeld, vicepresedinte, afirma ca noile manuscrise vor fi analizate mult mai profound, iar in momentul in care se va hotari cumpararea unui manuscris nou, acesta trebuie sa fie de mare interes pe piata.

Sursa : www.nytimes.com