Arhiva | Despre Cum si Ce

De guler cu “Blocajul Scriitorului”

Adaugat pe data de14 April 2009 de Sebastian Andrei

rvMai multi scriitorui s-au plins de o lipsa de inspiratie la un moment dat, de o neputinta de-a continua munca, de-o agravare brusca, fara motiv, a problemelor pe care i le ridica scrisul. Una peste alta, nu mai putea sa scrie, si pentru ca asta trebuia sa poarte un nume i s-a spus “blocajul scriitorului”. Asadar nu are nimic a face cu un scriitor prins in traficul din Bucuresti.
Posibilele cauze sunt nenumarate:  frica, anxietate, o schimbare in viata, sfarsitul unui proiect, inceputul unui proiect….aproape orice. Din fericire sunt tot atatea cai de a face fata blocajelor. Ideile de mai jos sunt doar cateva sugestii culese de isi de colo, din popor si de pe net.

Asteptam si variante din partea voastra. Pina la urma, este o forma de a te distra pe seama celor care nu mai pot sa scrie.

1. Scrie, pur si simplu, dar scrie.

Stabileste un anumit timp pentru scris si ignora blocajul incepand sa scrii orice. Daca simti fizic ca ai terminat ce ai avut de spus in acelasi moment in fiecare zi, la un anumit numar de pagini, probabil ca si mintea si muza ta vor simti la fel. Graham Greene scria 500 cuvinte, doar 500 cuvinte, in fiecare dimineata. 500 de cuvinte reprezinta aproape o pagina, dar cu aceste 500 de cuvinte pe zi, Greene a scris si publicat peste 30 de carti.

2. Nu fi dur cu tine insuti.

De fapt, nu fi prea dur cel putin cat timp scrii. Anna Quindlin scria, “Oamenii au blocajul scriitorului nu pentru ca nu mai pot scrie, ci pentru ca sunt disperati sa scrie elocvent.” Este un alt moment pentru critica: se numeste editare.

3. Priveste scrisul ca pe o slujba normala si mai putin ca pe o arta.

Stephen King, un autor faimos si prolific, foloseste metafora “cutie cu unelte” pentru a vorbi despre scris, in On Writing ( aparuta la Nemira). Daca ne gandim la noi ca la un muncitor sau ca la un mestesugar, este usor sa te asezi si sa scrii. Scrisul este asemanator cu ceea ce face caramidarul, care pune caramida peste caramida, numai ca in loc de caramizi si mortar, scriitorul foloseste cuvintele si cuvant langa cuvant, la sfarsitul zilei vezi rezultatul - povestiri, poezii, piese de teatru… Oricit de pasunista ar parea imaginea, se spune ca ea ajuta.

4. Ia-ti timp liber la sfarsitul unui proiect.

Blocajul scriitorului poate fi un semn ca ideile tale au nevoie de timp pentru a lua nastere. Sa speram ca nu 9 luni. Lipsa de idei poate fi o parte importanta a procesului de creatie. Da-ti timp, inainte de a incepe, pentru a acumula noi experiente, noi idei din viata, prin citit sau alte forme de arta. Sahistii, spre exemplu, ca sa se poata rupe de “schemele” de joc pe care le studiaza cite 10 ore pe zi, fac alte activitati la fel de epuizante, de acaparante (tenis de cimp, baschet, chiar box), ca sa se poata rupe complet de problemele sahului, astfel ca mintea sa se poata odihni. Cam la fel se intimpla si cu scrisul.

5. Stabileste-ti timpul limita si respecta-l.

Multi scriitori gasesc dificil sa faca asta, de aceea poate fi folositor sa-ti gasesti un partener in ale scrisului sau chiar un grup care te poate ajuta sa-ti respecti termenul limita, prin faptul ca asteapta ceva de la tine, iar tu poti intra intr-o rutina a scrisului. Scris in grup asadar, probabil ca astfel isi va scrie memoriile Alina Plugaru, in grup.

6. Examineaza problemele care crezi ca stau la baza blocajului.

Scrie despre anxietatile tale referitoare la scris sau creativitate. Vorbeste cu un prieten, de preferat cu unul care scrie.

7. Lucreaza la mai multe proiecte in acelasi timp.

Sunt scriitori pe care ii ajuta lucrul la mai multe proiecte, minimizand frica si plictisul. La fel cum sint cititori care citesc mai multe carti in aceeasi perioada de timp.

8. Reconsidera spatiul in care scrii.

Sunt comfortabile biroul si scaunul? Vrei sa incerci sa scrii intr-o cafenea?  Incearca sa gasesti un loc in care sa te simti comfortabil pentru a scrie.

9. Aminteste-ti de ce ai inceput sa scrii.

Uite-te la ce ai scris si gandeste-te de ce ai facut-o. Scrii despre ce iti place sau scrii ceea ce crezi ca ar trebui scris?

Comments (4)

Proza scurta (II) + CONCURS DE IDEI!

Adaugat pe data de25 March 2009 de Sebastian Andrei

shortstorychallenge1

4. Alege o perspectiva

Ca scriitor trebuie sa stabilesti cine va spune povestea si cata informatie este la indemana naratorului. Naratorul poate fi direct, subiectiv, implicat in actiune sau poate descrie actiunea obiectiv.

* Persoana a I-a. Povestea este spusa din perspectiva persoanei a I-a. Naratorul este fie personajul principal direct afectat de evenimente sau un personaj secundar ce spune povestea, invartindu-se in jurul personajelor. Aceasta este o alegere potrivita pentru incepatori deoarece este un mod usor de a scrie.      .

* Persoana a II-a. Povestea iti este spusa direct, avand cititorul ca participant la actiune.

* Persoana a III-a. Povestea spune ce fac el/ea. Aceasta perspectiva poate fi limitata sau omniscienta.
Naratorul poate face parte din conflict, poate fi transparent sau poate detine o pozitie cu care sa il provoaca pe cititor.

Yourke despre perspectiva:

* Persoana a I-a.  “Uneste naratorul si  cititorul printr-o serie de secrete” intrand in perceptiile unui personaj.Totusi, aceasta perspectiva poate limita conexiunea cititorilor cu celelalte personaje.
* Persoana a II-a.  “Pune cititorul in scena astfel incat poate confrunta direct posibilitatile.” Totusi, este important sa-ti plasezi personajele intr-n mediu tangibil pentru a nu omite detalii esentiale.
* Persoana a III-a omniscienta. Permite explorarea tuturor gandurilor si motivatiilor personajelor. Trecerile de la un personaj la altul sunt foarte importante.
* Persoana a III-a limitata.  “Ofera intimitatea perceptiei unui singur personaj.”

5. Scrie un dialog cu inteles

Fa-ti cititorii sa auda pauzele dintre propozitii. lasa-i sa vada personajele cum se joaca cu unghiile, cum isi rotesc ochii, cum isi incruciseaza picioarele -Jerome Stern

Fiecare vorbitor are propriul paragraf ce include orice doresti tu sa spuna despre personajul respectiv cand vorbeste.

6. Foloseste decorul si contextul

Inchide ochii si imagineaza-ti personajele in desert, jungla, oras - pentru a vedea ce decor li se potriveste.

Decorul include timpul, locatia, contextul si atmosfera in care are loc intriga.

- aminteste-ti sa combini decorul cu caracterizarile si intriga

- foloseste detalii suficiente pentru a permite cititorului sa-si imagineze scenele (dar numai detaliile ce aduc un plus povestirii)
- foloseste doua sau mai multe semnificatii in descrierea decorului
- in loc sa dai cititorului informatii despre vreme, statistica populatiei sau cat de departe este magazinul de verdeturi, foloseste detalii descriptive in asa fel incat cititorul sa experimenteze locatia precum personajele.

7. Dezvolta intriga

Intriga este ceea ce se intampla, linia povestirii, actiunea.  Jerome Stern spune ca este modul in care stabilesti situatiile, unde sunt intorsurile povestirii si ceea ce fac personajele la sfarsitul povestirii.

Intriga este o serie de evenimente aranjate intentionat pentru a dezvalui dramatismul, tematica si semnificatiile emotionale - Jane Burroway

Elemente ale povestirii pentru dezvoltarea actiunii:

* Explozia sau “Hook.” un eveniment ce va capta atentia cititorului rapid.
* Conflictul. O contradictie, o opozitie care face un eveniment, o intimplare, sa devina extraordinara.
* Expunerea.  Informatii de background necesare pentru a vizualiza personajele in context.
* Complicatiile. Una sau mai multe probleme ce se impotrivesc personajului in a-si atinge scopul.
* Tranzitia. Imagini, simboluri, dialoguri ce unesc paragrafele si scenele.
* Flashback. Amintirea a ceva ce a avut loc inainte de poveste.
* Climax. Cand actiunea  atinge punctul culminant.
* Scaderea actiunii. Relaxarea  actiunii dupa punctul culminant.
* Rezolvarea.  Cand conflictul se rezolva.

Brainstorming. Cand ai probleme cu alegerea intrigii, incearca brainstorming. Urmatorul pas este sa alegi o actiune din lista facuta in urma brainstorming, pentru ca apoi sa brainstorm ce ai gasit.

8. Creeaza conflicte si tensiuni

Conflictul este elementul esential al fictiunii, fundamental, pentru ca in literatura numai problemele sun interesante. Ai nevoie de probleme sa transformi marile teme ale vietii intr-o povestire: nasterea, dragostea, sexul, munca si viata.  - Janet Burroway

Conflictul produce tensiuni ce fac povestirea sa inceapa.Tensiunea este creata de opozitia dintre caractere sau conditiile externe (interne) si caractere.

Posibile Conflicte Includ:

* Protagonistul impotriva altui individ
* Protagonistul impotriva  naturii (sau tehnologiei)
* Protagonistul impotriva societatii
* Protagonistul impotriva lui Dumnezeu
* Protagonistul impotriva sa.

Lista lui Yourke

* Misterul. Explica doar cat e necesar sa starnesti interesul cititorului.
* Imputernicirea. Da ambelor parti optiuni, sanse.
* Progresia. Intensifica continuu numarul si tipul obstacolelor cu care se confrunta personajul principal.
* Surpriza. Ofera complexitate suficienta pentru a impiedica cititorul sa-si imagineze evenimentele, prea mult in viitor.
* Empatia. Incurajeaza cititorul sa se identifice cu personajele si scenariul.
* Interioritatea. Descopera ceva despre natura umana.
* Universalitatea. Prezinta o lupta pe care cititorul sa o gaseasca importanta, chiar daca detaliile acestei lupte reflecta un loc si un timp unic.
* Miza inalta. Convinge cititorul ca rezultatele conteaza. Conflictele neinsemnate deseori produc fictiuni neinsemnate.

9. Construirea punctului de maxima tensiune

Acesta este punctul de intorsura a povestirii, cel mai incitant si dramatic moment

Criza poate fi o recunoastere, o decizie sau o hotarare. Personajele inteleg ceea ce nu au vazut pana in acel moment, sau ceea ce ar mai trebui facut, sau in final decid sa o faca. Temporizarea este esentiala. Daca momentul apare prea repede, cititorii vor astepta o ata criza. Daca apare prea tarziu, cititorii se vor nelinisti, personajul va parea slabut. - Jerome Stern

Jane Burroway spune ca momentul de maxima intensitate “trebuie sa fie prezentat intotdeauna ca o scena. Este momentul pe care cititorul il tot asteapta”.

10. Gaseste un final

Solutia conflictului. In fictiunea scurta este dificil sa gasesti o solutie completa si de multe ori trebuie doar sa arati ca personajele au inceput sa se schimbe sau au inceput sa vada lucrurile diferit.

Optiuni pentru finalizarea povestirii:

* deschisa - cititorii hotarasc sensul.

* rezolvat - clar

* paralel cu inceputul - similar cu situatia sau imaginea de inceput.

* monolog - comentariile personajelor.

* dialog - personajele converseaza.

* imagine literara - decorul sau aspecte ale sale rezolva intriga.

* imagine simbolica - detalii ce reprezinta un alt inteles decat cel literar.

CELE  MAI  BUNE  ALTE  3  IDEI  CARE  AJUTA  IN  CONSTRUCTIA  UNEI  PROZE  SCURTE   VOR PRIMI  DIN  PARTEA  REVISTEI SCRIITORULUI,  PE  LANGA  RECUNOASTEREA  ETERNA,  2 CARTI DE  PROZA  SCURTA (JUAN CARLOS ONETTI SI JULIAN BARNES).

VA  ASTEPTAM  COMENTARIILE  CU  INTERES!

Comments (12)

Proza scurta (I)

Adaugat pe data de22 March 2009 de Sebastian Andrei

shortstorychallengeCe este o proza scurta?

O proza scurta:

* Are un inceput rapid.
* Are, in general, un numar limitat de personaje si scene.
* Ajunge la concluzii cat de repede posibil.
* Frecvent, trateaza o singura problema
* Foloseste doar detaliile necesare intelegerii situatiei.
* De obicei, include o perioada scurta de timp.

1. Inceputul: Trucuri de urgenta

- daca ai probleme cu inceputul, uita-te pe fereastra. “Intreaga lume este o poveste si fiecare moment este un miracol” -  Bruce Taylor, UWEC Professor of Creative Writing

a. Fa o lista.  Schiteaza personajele, intriga, tonul emotional fara a incetini ritmul in care iti organizezi ideile in propozitii si fraze. Ai putea sa amintesti lucruri pe care le asociezi cu scoala, cu senzatiile care te fac fericit sau cu oamenii pe care ii admiri. O poveste se va dezvolta din lista ta, iar daca schimbi cateva cuvinte (ceea ce e mult mai bine decat sa schimbi propozitii si fraze), ideea povestirii va evolua de asemenea.

b. Dezvolta o lista a evenimentelor. Gandeste-te  la perioadele linistite, neobisnuite sau dificile din viata ta. Alege cateva dintre aceste evenimente si scrie cate un paragraf pentru fiecare.

c. Incearca o restrangere. Alege un cuvant care sa descrie tema ta principala, scrie-l in mijlocul paginii si incercuieste-l. Pentru cateva minute prin ascociatii libere scrie in jurul acestui cuvint tot ceea ce-ti trece prin cap, fie ca e vorba de imagini, actiuni, abstractiuni, citate. Incearca apoi, prin sageti de la un cuvint la altul, sa creezi o anumita legatura intre ele.

Pentru cei ce cauta strategii de scris pe termen lung:
- Tine un jurnal. Pentru R. V. Cassill, jurnalele sunt “incubatoare,” un loc in care sa incepi cu conversatiile auzite, fraze expresive, imagini, idei si interpretari ale lumii inconjuratoare.
- Scrie zilnic, regulat. Creeaza propozitii cateva ore in fiecare zi - chiar daca nu ai chef de asta.
- Aduna povesti de la cei pe care ii intalnesti. Pastreaza povestile uimitoare, neobisnuite sau irationale pe care le-ai auzit si foloseste-le. Studiaza-le mesajul si aplica-le.

Citeste, citeste, citeste
Citeste foarte mult Cehov. Apoi reciteste-l.Citeste Raymond Carver, Earnest Hemingway, Alice Munro si Tobias Wolff. daca nu ai timp sa-i citesti pe toti, ramai la Cehov. El te va invata mai multe decat orice profesor de scris sau workshop posibil.

-Allyson Goldin, UWEC Asst. Professor of Creative Writing

2. Scrie un prim paragraf interesant

Prima propozitie a povestirii trebuie sa atraga atentia cititorului, cu o actiune (conflict) neobisnuita sau neasteptata. Inceputul trebuie sa fie tensionat. Aminteste-ti ca povestirile scurte trebuie sa inceapa aproape de sfarsit.

3. Dezvolta personajele

Munca ta, ca scriitor de proza scurta - indiferent de convingerile tale - este de a pune in scena personalitati complexe pe care sa le lasi sa  umble si sa se agite in scurtul lor moment. Poate sunetul sau furia lor inseamna mai mult decat ceva trecator - care vor “face [omul] sa vada cum este de fapt” (A. Cehov) - Rick Demarnus

Pentru a dezvolta un personaj este important sa stii mai multe despre el, decat vei folosi in povestire.
Detalii personaje ce ajuta:

* nume
* varsta
* slujba
* etnie
* infatisare
* rezidenta

* animale preferate
* religie
* hobby
* stare civila
* copii?
* Temperament

* culoare preferata
* prieteni
* mancare preferata
* fobii
* defecte
* probleme cu bautura

* ce uraste?
* Secrete?
* memorie buna?
* vreo boala?
* gesturi nervoase?
* probleme cu somnul?

Imaginati-va ca toate acestea va vor ajuta sa va cunoasteti personajul, dar cititorul va trebui sa stie doar ce e mai important:

* Infatisare. Descrie fizic personajul.
* Actiuni. Arata cititorului ce fel de persoana este personajul, printr-o descriere a actiunilor si nu prin simpla folosire a adjectivelor.
* Discurs.Dezvolta personajul ca persoana.
* Ganduri. Introdu cititorul in mintea personajelor pentru a-i arata amintirile neexprimate, fricile si sperantele.

Comments (0)

Cum sa scrii memorii

Adaugat pe data de01 February 2009 de Sebastian Andrei

Citeva sfaturi, unele probate, altele nu,  de la Martin Amis si de la Lisa Appignanesi despre cit de mult adevar detine memoria si despre cita memorie incape intr-un adevar. Asta spus asa, destept.

martin_amis1Martin Louis Amis (nascut la 25 August 1949) este un prozator, eseist englez, fiul scriitorului Kingsley Amis. Opera lui include romane ca  London Fields, Money, Times Arrow, The Information, bine cunoscute publicului si apreciate de critici, si surprinde, in esenta, absurdul conditiei postmodernismului. Cateodata este  caracterizat ca maestrul indiscutabil a ceea ce  New York Times numeste “noua neplacere (unpleasantness).”
In 2007, Martin Amis a fost numit, si si-a inceput activitatea ca Profesor de creative writing la  The Manchester Centre for New Writing in Universitea din Manchester.

Lisa Appignanesi (nascuta Elsbieta Borenztejn la  4 ianuarie 1946 in Lódz, Polonia) este o scriitoare de origine polonezo-evreiasca.
A fost crescuta in Paris, Franta si in Montreal, Canada. A absolvit Universitatea McGill  in 1966. In anii 1970-71 a facut parte din personalul Centrului Comunitatii pentru Cercetare din New York  si a fost conferentiar in studii europene la Universitatea din Essex. In anii 80 a fost director delegat la  Institutul de arta contemporana din Londra, UK.
lisa-appignanesi-photo-by-isabelle-boccon-gibodpreviewAppignanesi a produs cateva povesti pentru filme de televiziune si a scris cateva carti inainte de a se dedica in totalitate scrisului, in 1990. Au urmat romanele - Memory and Desire, Dreams of Innocence, A Good Woman, Paris Requiem, Unholy Loves, si in 2004 The Memory Man. La acestea se adauga studiul Freud’s Women, cu John Forrester, si cateva  non-fictiuni.
In 2000, a fost nominalizata la Premiul Charles Taylor  pentru cea mai buna opera canadiana de literature non-fiction  cu Losing the Dead: A Family Memoir. The Memory MAN a castigat Premiul Canadian Holocaust Fiction.
In 2008 devine Presedinte al  Centrului Englez PEN, scrie pentru The Guardian, The Independent colaboreaza cu BBC Radio 4.

�Memoriile nu pot fi in totalitate adevarate intrucat nu contin toate circumstantele intamplarilor. Romanul poate face asta.� Anthony Powell

Scriindu-ti memoriile, ajungi pe un teritoriu emotional dificil. Cat din ceea ce scrii este adevarat? Si cum selectezi despre ceea ce scrii?

Memoriile din tine

Fii pregatit pentru o calatorie complexa pentru a te descoperi. Scrierea memoriilor poate fi o experienta benefica, terapeutica, insa emotional este istovitoare. Cere onestitate emotionala si curaj.

Nu pot sublinia de-ajuns cat de diferit este sa scrii despre real si nereal. Cand am inceput sa-mi scriu memoriile tot metabolismul mi s-a schimbat. Am ajuns la 50 de ani si credeam ca e doar varsta, dar nu vroiam sa ma ridic din pat si am avut am avut cea mai delicioasa leneveala din viata mea! Era pura oboseala emotionala, realizez acum. ……Martin Amis

A scrie memorii inseamna sa ajungi la o anumita varsta, o varsta cand faptul de a muri pare aproape, ori pentru ca parintii tai au murit sau sunt pe moarte, ori pentru ca, copiii tai au crescut si te-au abandonat intr-un sens sau altul. Si ma gandesc ca asta este varsta la care oamenii incep sa se gandeasca la trecut.
Lisa Appignanesi

Editarea memoriilor

Foloseste tehnicile unui romancier. Si gandeste-te la diferenta dintre autobiografie si memorii  autobiografia este de cele mai multe ori o naratiune cronologica, ce priveste actiunea si istoria, in timp ce memoriile tind sa aiba un ton mai personal, mai emotional.

Gaseste o voce care da memoriilor tale vivacitate. Gandeste-te la copiii tai ca la viitori cititori si intreaba-te daca ii va interesa ce scrii.

Problema pe care o simte romancierul in legatura cu viata este amorfismul. Romancierul este dependent de a gasi paralele si conexiuni. Deci abilitatea de a pastra tema si de a tine mai multe mingi in aer in scrierea memoriilor este o trasatura a romancierilor. Martin Amis

Pentru mine, memoriile nu sunt autobiografie. …. Nu se face nicio incercare de a reda cronologic viata cuiva. …. Am folosit tehnicile romancierilor de a patrunde in mintea oamenilor pe care ii cunoasteam mai putin  ex. Parintii mei inainte de a ma naste! De asemenea trebuie sa poti crea scene,  miscari in text  si personaje la fel ca un romancier. Lisa Appignanesi

Ce incluzi

Fii selectiv si condu cititorul cu atentie de la un aspect al vietii, istoriei de familie,  la altul.  E posibil sa incluzi totul din memoriile tale  cum  ar fi scrisori sau poezii.
Poate ca eu si Lisa Appignanesi avem vieti deosebite, dar sunt de asemenea in esenta normale. Singurele lucruri care conteaza sunt nasterea si moartea, despartirile si casatoriile  si noi le avem pe toate. Acesta este sfatul pe care l-as da unui viitor scriitor de memorii : criticul conduce cititorul de la citat la citat, dar si scriitorul de memorii face asta � citeaza din memorie, si ceea ce sta in memoria lui este o chestie importanta, iar aceasta chestie trebuie citata. Daca toate aceste lucruri se aduna, atunci ai ceva. Martin Amis

Cred ca primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa selectezi. Altfel nu vei mai avea timp sa traiesti pentru ca trebuie sa ti reamintesti trecutul. Asa ca selecteaza momentele care au o rezonanta deosebita pentru tine. Joaca-te cu ele si vezi unde te conduc. S-ar putea sa te duca in locuri interesanta si nu neaparat in locurile pe care crezi ca le-ai putea vizita. Lisa Appignanesi

Scrisul despre rude si prieteni

Am stiut de la varsta de 30 de ani ca trebuie sa scriu despre tatal meu. S-a fixat undeva in mintea mea, ca ceva ce as putea face, si a iesit la suprafat cand a murit tatal meu.
Ar fi fost jenant si impertinent sa scriu despre el in timpul vietii. Dar ma gandesc ca daca sentimentele pentru parinti sunt asa cum ar tebui sa fie, atunci nu ar exista nicio sansa de a ofensa. Mama mea a citit cartea si i s-a parut ca este o nota de multumire pentru faptul ca s-a nascut. Daca esti recunoscator ca te-ai nascut, sunt slabe sanse sa ranesti pe cineva.
Martin Amis

Un alt motiv pentru care am vrut sa scriu memoriile de familie, Losing Dead, desi parintii mei au fost niste oameni normali, au trecut prin niste momente pline de eroism, si multi oameni obisnuiti fac asta. Noi traim intr-o perioada in care migratia este, intr-un fel, norma. Iar dislocarea este transmisa cumva copiilor, de aceea cred ca merita sa explorezi asta. Lisa Appignanesi

sursa: www.bbc.co.uk

Comments (1)

Citeva lucruri pe care e bine sa le stii cind te apuci de scris

Adaugat pe data de14 January 2009 de Mihai Radu

poza-articol

Angajamentul
Indiferent daca alegi 60 de zile, 30 sau 6 luni ca obiectiv, tot ce conteaza este sa iti iei obligatia unui program pentru a atinge tinta. Cate putin in fiecare zi este mai  bine decat incercarea de a face mult si apoi sa renunti.
Cum sa-ti alegi timpul:
�    Cate ore pe zi poti dedica scrisului?
�    Cate pagini poti scrie pe ora?
O varianta de scriere a unui roman:
(sursa: http://www.ingermanson.com/)
1.    foloseste o ora pentru a scrie un sumar de o propozitie a povestiri tale.
2.    foloseste o alta ora pentru a extinde propozitia intr-un paragraf-sumar in care sa descrii ce e mai important in povestire, dezastrele majore si sfarsitul cartii.
3.    descrie pe scurt fiecare personaj.
4.    in cateva ore dezvolta fiecare propozitie din paragraful sumar, in cate un paragraf intreg. Toate paragrafele, mai putin ultimul, trebuie sa se termine cu cate un dezastru. Paragraful final trebuie sa arate cum se termina cartea.
5.    intr-o zi sau doua scrie cate o pagina descriptiva pentru fiecare personaj principal si cate jumatate de pagina pentru celelalte personaje importante
6.    foloseste o saptamana pentru a dezvolta intriga de o pagina in 4.
7.    intr-o alta saptamana extinde descrierile personajelor intr-un grafic foarte detaliat al personajelor incluzand tot ceea ce trebuie stiut despre fiecare
8.    pregateste scrierea primulei schite: fa o lista a tuturor scenelor pe care le vei folosi sa transformi povestirea intr-un roman.
9.    (Optional) incepe o naratiune descriptiva a povestirii tale  o povestire a povestirii.
10.    in acest moment aseaza-te si incepe prima schita adevarata a povestirii tale.

Procedura pentru non-fictiune
Programul lui Nick Daw - Write Any Book in Under 28 days   sugereaza ca oricine poate scrie o carte de non-fictiune. Toti avem experiente pe care altii le pot considera valoroase si din care pot invata:
�    casatoria
�    nasterea
�    cresterea copiilor
�    amintirea bunicilor
�    viata alaturi de adolescenti
�    pierderea unei persoane apropiate
�    studentia
�    cumparaturile la oferta
�    divortul
�    cumparare/vinderea unei case
�    sa cresti o gradina
�    angajarea
�    inceperea propriei afaceri
�    Administrarea timpului tau
�    Problema banilor
�    Imbunatatirea memoriei
�    Cum sa te descurci la facultate
�    petrecerile
�    Care este experienta ta de viata despre care ai vrea sa scrii?

Metode care usureaza procesul creatiei :
�    Organizeaza-ti romanul folosind un proiect.
�    Adauga foi proiectului, fiecare fila continand un capitol.
�    Adauga cate un rezumat fiecarei file, aratand scenele din fiecare capitol.
�    Printeaza rezumatele, aratand structura romanului.
�    Calculeaza numarul cuvintelor pentru fiecare foaie din proiect, precum si totalul.
�    Scrie o foaie in fiecare zi, aratand numarul cuvintelor pe foaie si totalul lor. (vei vedea progresul)
�    Introdu scene multiple.
�    Subliniaza personajele, obiectivul, intriga si contextul pentru fiecare scena.
�    Vizualizeaza ceea ce ai lucrat in ansamblu.
�    Rearanjeaza scenele.
�    Muta scene dintr-un capitol in altul.
�    Numeroteaza capitolele.

Cum sa ajungi la final
�    Fa un program al scrisului si tine-te de el.
�    Nu incepe daca ai alte obiective majore in plan.
�    Roaga un prieten sa te ajute sa-ti fie prieten de obiectiv si trimite-i ciornele in fiecare saptamana. Acesta nu trebuie neaparat sa le citeasca, dar te va ajuta pe tine sa iti mentii ritmul.
Concluzii
Cate o pagina pe zi, inseamna o carte de 365 pagini intr-un an!

Asa ca :
1.    planifica-ti timpul;
2.    planifica cartea
3.    scrie in fiecare zi
4.    sarbatoreste!

Sursa : http://lifelearningtoday.com

Comments (4)