(traducere din spaniolă Cornelia Rădulescu)
Humanitas Fiction 2010

Este primul roman al Isabelei Allende după mutarea în SUA. Deşi este scris în limba spaniolă, romanul este o cronică a vieţii americane în deceniile care au urmat celui de-al II-lea Război Mondial. În particula, Allende se concentrează asupra culturii latino-americane din California, locul în care descinde personajul principal.

Tînărul Gregoy Reeves şi familia lui duc o viaţă nomadă în care tatăl său predică o doctrină destul de stranie numită Planul Infinit. Cînd acesta se îmbolnăveşte, familia se stabileşte în zona săracă a Los Angelesului, plină de emigranţi vorbitori de limbă spaniolă. Acest ghetou este locul în care se maturizează Gregory. Cel mai bun prieten al lui devine o fată, Carmen Morales.
După liceu, Gregory pleacă la Berkeley la colegiu, iar Carmen rămîne în barrio (comunitate săracă de la marginea marilor oraşe americane, în special vorbitoare de limbă spaniolă) unde o sarcină nedorită şi un avort care aproape că o omoară fac din ea o proscrisă.

Gregory are o căsătorie nefericită şi trăieşte apoi experienţa dureroasă a războiului din Vietnam. Cei doi prieteni se întîlnesc din nou la Berkeley, unde Gregory, întors din Vietnam, trăia un al doilea mariaj, cu nimic diferit de primul, şi se afunda în alcool.
Carmen îşi găseşte liniştea interioară şi îşi descoperă sensul vieţii în momentul în care îl adoptă pe fiul fratelui său mort. Se căsătoreşte cu un vechi prieten şi se mută în Italia.

Gregory îşi face, într-un tîrziu, un bilanţ al întregii vieţii şi descoperă Planul Infinit la care participa.

Despre „Planul infinit”:

„Să facă conexiuni este o sarcină formidabilă pe care şi-o ia fiecare scriitor, dar Allende ţine totul în mişcare cu graţie şi nonşalanţă prin modul în care aranjează totul ca să creeze un fascinant portret al Americii dintr-o perspectivă anglo-hispanică.”
(În derivă în America, de Mary Mackey în San Francisco Chronicle, 25 aprilie 1993)

“În parte picaresc, în parte cvasi-istoric, Planul infinit pe unii îi va fascina, pe alţii îi va lăsa nedumeriţi.”
(Planul lui Allende are un stil nou, de Ron Grossman în DAILY NEWS – 30 mai 1993)

Resurse româneşti:

Cornelia Rădulescu, Isabel Allende, în numărul 45 din România Literară

“Fantasticul şi realismul ţin nu numai de romanele Isabelei Allende, dar şi de ascendenţa ei: bunica avea viziuni premonitorii şi pare un personaj clasic al literaturii magice latino-americane, în timp ce unchiul ei a fost preşedintele chilian Salvador Allende, convertit la marxism, figură marcantă, ba chiar mitică a Americii de Sud, prinsă în jocuri politice sîngeroase. ” Citeşte continuarea aici.

Andreea Răsuceanu, Despre dragoste şi umbră, pe LiterNet

„Romanul spune povestea unei iubiri cu atât mai pătimaşe şi mai intense cu cât totul pare să-i fie potrivnic: un bărbat şi o femeie se salvează prin intermediul unei pasiuni mistuitoare de ororile unei lumi stăpânite de un regim autarhic. Faptul că Irene Beltrán provine dintr-o familie de burghezi înstăriţi nu îl împiedică pe Francisco Leal, un tânăr fotograf angajat în secret în lupta de subminare a dictaturii militare, să cadă în mrejele frumuseţii ei fascinante.” Citeşte continuarea aici.

Mihaela Butnaru, Casa spiritelor, pe Bookblog.ro

„Greu de stabilit dacă o carte este bună fiindcă respectă cu măsură o schemă, o reţetă care şi-a dovedit succesul sau fiindcă vorbeşte despre lucrurile omeneşti în cel mai precis şi detaliat mod.” Citeşte continuarea aici

Resurse web: Interviuri cu Isabel Allende şi aici
Video: Isabel Allende: Tales of passion

Posturi similare:

• Peştele in apă, Mario Vargas Llosa
• Casa lui Dostoievski, Jorge Edwards
• Căutătorul de capete, Antonio Ortuno
• Manualul inchizitorilor, Antonio Lobo Antunes
• Iarna la Lisabona, Antonio Muñoz Molina